Goluri de tensiune

Un gol de tensiune reprezinta scaderea brusca a amplitudinii sau a valorii efective a tensiunii intr-un anumit nod de retea pana la o valoare de minim 20% din tensiunea nominala si care dureaza maximum 3 sec.

Limita de 0,2 s-a ales in functie de pragul de sensibilitate al aparatelor de masura, iar limita maxima de timp de 3 secunde tine seama de performantele echipamentelor care asigura revenirea tensiunii la valoarea nominala.

Nu sunt considerate goluri de tensiune:

• Scaderea tensiunii intre 0 si 0,2·, indiferent de durata fenomenului;
• Scaderea tensiunii la valori mai mari ca 0,2·, dar cu durata mai mare ca 3 secunde;
• Fenomenul flicker;
• Variatii de tensiune insotite de fenomene deformante sau de variatii de frecventa;
• Variatii de tensiune insotite de desincronizari intre surse si receptoare.

Golurile de tensiune sunt generate de defecte aparute in instalatiile sistemului electroenergetic sau de conectarea directa la retea a unor agregate care necesita curenti de pornire foarte mari.

Aparitia golurilor de tensiune in orice retea electrica reprezinta fenomene inevitabile si aleatoare.    De aceea ele trebuie studiate individual si pe baze statistice.

Dupa raportul in care scad tensiunile celor trei faze ale sistemului trifazat de tensiuni, golurile de tensiune pot fi:

      - simetrice – daca tensiunile celor trei faze scad in acelasi raport fata de tensiunea nominala;

      - nesimetrice – daca tensiunile fazelor scad in rapoarte diferite, fata de tensiunea nominala.

În functie de numarul fazelor afectate exista goluri de tensiune mono-, bi- sau trifazate.

2. Efectele golurilor de tensiune asupra consumatorilor

Orice tip de gol de tensiune produce, direct, modificarea marimilor fizice de intrare, oferite de sistemul electroenergetic la nodul in care acesta apare, determinand un proces tranzitoriu pentru atingerea unei noi stari stabile de functionare a consumatorilor afectati.

Variatia marimilor fizice pe durata golului de tensiune poate produce urmatoarele efecte asupra receptoarelor electrice:

• Pierderea stabilitatii de functionare a unor motoare electrice care antreneaza diferite actionari;
• Cresterea solicitarilor termice in diferite elemente ale receptoarelor datorita supracurentilor care apar in procesul tranzitoriu;
• Cresterea solicitarilor produse de fortele electrodinamice suplimentare produse de cresterea curentilor;
• Aparitia unor suprasolicitari mecanice la cuplajele dintre masinile electrice de antrenare si masinile de lucru;
• Afectarea serviciilor auxiliare ale receptoarelor prin pierderea presiunii uleiului de ungere sau a debitului de fluid de racire;
• Înrautatirea calitatii serviciilor utile prin afectarea marimilor de iesire ale receptoarelor electrice.